Landmarks
Bucurestiul traieste in jurul Mc Donald's - urilor. Toata lumea isi da intalnire la "mec" si exista o rasa aparte care isi petrece serile "in mec la romana". N-o sa reusesc niciodata sa inteleg de ce un restaurant fast food e un fel de buric al targului, un reper arhi-cunoscut si cel mai popular loc de intalnire. In Praga ma simteam ciudat pentru ca grupul meu era singurul care ocupa vreo masa intr-un Mc Donald's. Restul oamenilor intrau, cumparau, plateau si plecau. In Paris am descoperit un Mc Donald's in care nu mai erau mese - o hala enorma cu o tejghea si 12 case de marcat la un capat si cozi de 20-30 de persoane la fiecare; lumea cumpara, platea si pleca sa manance prin parc, la birou, in taxi sau acasa. La noi sunt oameni care "o ard in mec" - stau pe terasa aia ultraaglomerata de langa Piata Romana, trag 5 ore de un shake, fumeaza un pachet de tigari si se duc acasa convinsi ca s-au distrat de minune sambata seara. Trist e faptul ca toti arata la fel, vorbesc la fel, se imbraca la fel, gandesc la fel. Orice farama de individualitate se pierde in spiritul de turma cultivat de clovnul ala sinistru. O intreaga categorie sociala ajunge sa se identifice cu o franciza de fast food-uri. Si mai trist e faptul ca toti se complac in chestia asta, ba chiar ajunge sa le placa ideea de a zace acolo si de a mima distractia pentru ca n-au niciun pic de ambitie in ce-i priveste. Ori asta, ori sunt foarte foarte dubiosi. Mi-e greu sa cred ca pentru un om normal cea mai mare distractie este sa stea pe o bancuta incomoda cateva ore intr-o sambata seara, impreuna cu prietenii, e drept, dar fara nicio perspectiva si mereu cu aceeasi oameni.
Presupun ca totul se leaga de intelegerea proasta a "imprumuturilor" occidentale. Mec-ul nu e un lifestyle, e un business. Asa cum Valentine's Day nu e o sarbatoare, e un prilej pentru cativa oameni destepti sa scoata milioane din buzunarele prostilor. Astept cu interes sa vina Starbucks la noi. Cred ca va fi delir la deschidere. Pana atunci, nu pot decat sa constat cu tristete ca tot ce a ramas din Piata Romana e un Mc Donald's urias care ne inghite pe toti.
Presupun ca totul se leaga de intelegerea proasta a "imprumuturilor" occidentale. Mec-ul nu e un lifestyle, e un business. Asa cum Valentine's Day nu e o sarbatoare, e un prilej pentru cativa oameni destepti sa scoata milioane din buzunarele prostilor. Astept cu interes sa vina Starbucks la noi. Cred ca va fi delir la deschidere. Pana atunci, nu pot decat sa constat cu tristete ca tot ce a ramas din Piata Romana e un Mc Donald's urias care ne inghite pe toti.
11 Comments:
starbucks se deschide in curand la plaza romania. sa vezi atunci nebunie cu toti pulifricii care o ard prin mall ca "da bine"!...
deja e plin de pulifrici mall-isti. ma gandeam sa scriu si despre ei...
Excellent work. Easy to understand.
teoria lui maiorescu se aplica inca: forme fara fond!
specia asta de oameni asimileaza Mc-urile cu ceva mai mult decat un brand in industria fast-food. li se pare cool/beton/penal dpdv social. si in incapacitatea lor de a se individualiza prin ceva si de a-si face o imagine, recurg la preocupari din astea interesante gen a deveni element de decor in rahatul de terasa de la Mc. bleah.
well, abia astept si postul despre mall-isti ;)) cat despre mac, sunt de acord cu freyja, pt ei mac'ul nu este numai in fast food, e o chestie de statut social. probabil se simt mai "occidentali" acolo...zic si eu :)
te astept cu ceva mai incitant pentru intelect.subiectul ales mie cel putin imi urla NU AM INSPIRATIE DAR TIN MORTIS SA SCRIU DESPRE CEVA AAAAAAAAAAAAAAAAAAZI!!!
nu fac filozofie, scriu despre am chef. uneori nu scriu o saptamana intreaga, alteori scriu de 3 ori pe zi. uneori am un motiv clar, alteori scriu de plictiseala. nu scriu manifeste, nu tin predici, nu educ. intamplator in ziua aia chiar trecusem pe langa mec-ul de Unirea unde am senzatia ca mereu stau cativa oameni asa, degeaba, sunt crescuti acolo si fac parte din peisaj ca stalpii si cosurile de gunoi.
poftim cultura! =))
vai loverman =))
blog-ul nu este menit sa imbrace forma unei enciclopedii istorice/culturale/filozofice. fiecare scrie despre ce vrea.
cat despre NU AM INSPIRATIE DAR TIN MORTIS SA SCRIU DESPRE CEVA AAAAAAAAAAAAAAAAAAZI!!! ... primul tau blog este o preluare de pe pag ta de y360 (desi nu mentionezi asta :p), ceea ce ma face sa ma intreb care dintre voi doi a tinut mortis sa scrie despre ceva intr-o anumita zi ;) [no offence, dude. you know I love you :)) :p]
:"> bine k n'ai scris de green sau de biblioteca din cismigiu ...mda ...mc-ul e smecher,stai p'acolo k sa arati ce ochelari de fitze ti'ai tras sau ce klumea telefon ai tu(k n'ai bani nici de tigari nu se pune ,telefon sa ai;)
Constantin Schifirnet, Formele fãrã fond, un brand românesc, Comunicare.ro, 2007
Cuprins
Cuvânt înaintea
1. Antemaiorescieni
1.1. Redescoperirea Occidentului
1.2. Complexul Europei. Dinicu Golescu
1.3. Primenirea europeana a societatii românesti. Eufrosin Poteca
1.4. Nevoi de asezaminte noi. Ionica Tautu
1.5. Ridicarea patriei. Barbu Paris Mumuleanu
1.6. Nu imitatie, ci evolutie treptata. Costachi Conachi
1.7. Un precursor al junimismului. Alecu Russo
1.8. Dreptul roman, baza a modernizarii. Simion Barnutiu
1.9. Învatamânt national. Gh. Lazar
1.10. Schimbare facuta cu rost. Gh. Asachi
1.11. Formele fara fond, expresie a dezechilibrului între antiteze. Ion Helide Radulescu
1.12. Reforme accelerate. Ion C. Bratinu
1.13. Realismul organic. Mihail Kogalniceanu
1.14. Formele fara fond,o masca frumoasa fara crieri. Ion Maiorescu
1.15. Temeiurile din lontru, fundamentul dezvoltarii statului modern. George Baritiu
1.16. Conditia modernizarii, dezvoltarea economica. D. Pop Martin
1.17. Civilizatiunea este iuteala progresului. Ion Ghica
1.18. Trecutul, argument al spiritului national. Bogdan Petriceicu Hasdeu
2. Teoria formei fara fond în opera lui Titu Maiorescu
2.1. Gândirea maioresciana
2.2. Modele europene de societate
2.3. Semnificatii ale formei fara fond
2.4. Originile formelor fara fond
2.4.1. Abaterea de la calea organica de dezvoltare a societatii române
2.4.2. Imitatia civilizatiei occidentale
2.4.3. Constitutie si legi inadecvate unei societati în tranzitie
2.4.4. Inexistenta fundamentului social burghez
2.4.5. Lipsa spiritului critic în cultura româna
2.5. Caile de înlaturare a formei fara fond
3. Formele fara fond în viziunea lui M. Eminescu
3.1. Gândirea eminesciana
3.2. Formele fara fond
3.2.1. Principii de studiu al formelor fara fond
3.2.2. Sensul formelor fara fond
3.2.3. Cauzele formelor fara fond
3.3. Evolutionism
3.4. Societatea moderna româneasca
3.4.1. Clasa de mijloc
3.4.2. Taranul
3.4.3. Patura superpusa
3.5. Legea, fundamentul constructiei statale moderne
3.6. Barbarie, semibarbarie, civilizatie moderna
3.7. Teori compensatiei
3.8. Efectele modernizarii
3.9. Sustinerea institutiilor moderne
4. Formele fara fond în opera lui C.D. Gherea
4.1. Dezvoltarea României moderne si influentele externe
4.2. Rolul institutiilor burgheze în formarea României moderne
4.3. Neoiobagia, o forma fara fond
4.4. Socailismul în tarile înapoite si perspectiva evolutiei sale în România
5. Evoluti de la fond la forma
5.1. Era nou, sfârsitul formelor fara fond. P.P. Carp
5.2. Formele fara fond, caricatura civilizatiei. Theodor Rossetti
5.3. Organicismul permanentelor istorice. Nicolae Iorga
5.4. Formele fara fond, expresie a decalajului dintre asezamintele burgheze si sufletul românesc. C. Radulescu- Motru
5.5. Socil-democrati, forma fara fond. Constantin Stere
6. Evoluti de la forma la fond
6.1. Legitimitatea formelor fara fond în tranzitie. A.D. Xenopol
6.2. Spiritul critic si formele fara fond. Garabet Ibraileanu
6.3. Forma, creatoare a fondului. Eugen Lovinescu
6.4. Formele fara fond în evolutia economica. Stefan Zeletin
6.5. Evolutia burgheziei românesti. Mihail Manoilescu
6.6. Formele fara fond în viziune comunista. Lucretiu Patrascanu
7. Acceptiuni ale formelor fara fond
7.1. Categoriile de fond si forma
7.2. Exegeza despre teori formelor fara fond
7.3. Sensurile acordate fondului si formei
7.4. Acceptiunile formelor fara fond
7.4.1. Contradictia dintre conditiile interne si institutiile moderne
7.4.2. Contradicti dintre cultura româna si civilizati moderna
7.4.3. Contradicti dintre scopurile (civilizatiei) moderne si mijloace
7.4.4. Discrepanta dintre real si ideala
7.4.5. Neadevarul formelor din afara si autenticitatea fondului intern
8. Formele fara fond, reflex al evolutiei societatii românesti moderne
8.1. Modernizarea tendentiala româneasca
8.2. Spatiul de dezvoltare
8.3. Contexte ale dezvoltarii moderne românesti: independenta versus dependenta
8.4. Cauze economice
8.5. Constructi institutional
8.5.1. Cadrul institutional politico-juridice
8.5.2. Statul român modern
8.5.3. Regimul parlamentar
8.6. Agentii modernizarii
8.6.1. Fragilitatea burgheziei
8.6.2. Implicarea intelectualilor în modernizare
8.7. Conduite specifice modernizarii
8.8. Taranimea, suportul socil al costurilor formelor fara fond
9. Modelul teoretic national explicativ al evolutiei societatii românesti moderne
9.1. Un model teoretic de studiu al modernizarii
9.2. Unitatea dintre fond si forma, principiu explicativ al evolutiei moderne românesti
9.3. Principiu de analiza determinista
9.4. Raportul interioritate-exterioritate
9.5. O rationalitate specifica
9.6. Cultura, enzima modernizarii romanesti
9.7. Formele fara fond în societatile aflate în continu tranzitie
Încheiere
Bibliografie
Indice de materii si de nume
Trimiteți un comentariu
<< Home