marți, septembrie 11, 2007

Precizare

Commentul lui monsoux m-a pus un pic pe ganduri si mi-am dat seama ca, vizavi de un subiect relativ delicat, respectiv cel al atitudinii fata de homosexuali, ma scald intr-o vaga ipocrizie din care e momentul sa ies. Nu ca as simti nevoia sa ma justific in fata cuiva, dar nici nu-mi place sa traiasca lumea cu impresia ca sunt mancator de...hmmm, in fine.

I am not a worshipper and/or lover of all things gay.

Sunt tolerant in ce priveste minoritatea gay din Romania, le recunosc existenta, le accept prezenta in societate si nu le aplic idei preconcepute de genul "homosexualii sunt bolnavi/imorali/murdari/mai prosti decat heterosexualii" sau alte aberatii. Sunt impotriva discriminarii lor pe criteriul orientarii lor sexuale. Sunt de acord ca e un semn de intelepciune sociala sa fie recunoscuti si acceptati de restul societatii si sa nu mai fie ignorati, batjocoriti sau supusi la tot felul de nedreptati. Sunt constient de faptul ca homosexualii si lesbienele sunt, in medie, la fel de buni ca barbatii si femeile hetero, din toate punctele de vedere, cu exceptia faptului ca se imbraca mai bine. Nu sunt de acord cu segregarea de cacat intre "noi" si "ei", unde, in teorie, noi le dam cu bata in cap si ei si-o trag in cur, end of story. E o gandire de om preistoric si o dezaprob cu fermitate. Sunt de acord sa se poata casatori si sa poata infia copii, multi dintre ei sunt sigur ca pot fi soti si parinti mai buni decat multi alti indivizi hetero, asa-zisi "normali".

DAR

Nu ar fi tocmai o bucurie sau un motiv de mandrie pentru mine sa aflu ca fiul sau fiica mea este homosexual, respectiv lesbiana. Am momente in care ma dezgusta pornografia homosexuala si imi provoaca reactii adverse imaginea a doi barbati facand sex anal (da, stiu, sunt de cacat pentru ca imi plac scenele de sex cu lesbiene, dar nu si cele cu homosexuali, asta e). Folosesc din cand in cand cuvantul "poponar" intr-un sens peiorativ, dar e mai mult un gest reflex. Nu sunt de acord cu cununiile religioase intre persoane de acelasi sex - daca tot nu invocam morala crestina atunci cand cautam argumente contra, macar sa avem decenta sa nu fim ipocriti. Nu sunt de acord cu faptul ca liderii acestei minoritati dau uneori impresia ca practica un prozelitism bolnavicios si inutil si ma deranjeaza ca aspira, peste noapte, la o discriminare pozitiva in loc sa accepte ca insasi absenta discriminarii e un pas important in directia in care vor ei sa mearga. La fel, ma deranjeaza insistenta, care merge pana la sfidare, cu care se afiseaza atat de strident in public, cand e mai mult decat evident ca majoritatea oamenilor nu sunt pregatiti pentru ei, nici sa-i accepte, nici sa-i inteleaga. Oare o atitudine mai moderata nu ar da rezultate mai bune pe termen lung?

Acuma, nu ca vreau sa ma scuz, dar consider ca sunt mai tolerant, mai simpatic si mai gay-friendly decat 90% din masa amorfa de neanderthalieni care bantuie societatea romaneasca. Nu le suflu in talpi persoanelor gay, ca n-am de ce, dar nici nu le dau suturi in cur, pentru ca mi se pare o mostra de imbecilitate crunta sa le refuzi prezenta in societate. So cut me some slag here! :)

4 Comments:

Blogger runbaby said...

stii ce lipseste din rationamentul tau absolut onest si articulat? orice urma de feeling. nu stiu daca e o problema, cel mai probabil nu este, dimpotriva :), dar asta a fost senzatia mea dupa ce am citit.

3:36 p.m.  
Blogger Woland said...

de acord cu tine, e o problema in legatura cu care nu ma prea incearca cine stie ce sentimentalisem. dar mi se pare mai corect asa decat sa arunc cu pietre in ei sau sa ma imbrac colorat si sa manifestez alaturi de ei.

9:20 p.m.  
Blogger monsoux said...

numai lipsa de timp m-a impiedicat sa te scot de pe "lista" (aka blogroll). Si azi, cand am avut timp sa revizitez subiectul, am gasit ceea ce-mi place la tine: spiritul de fair play. Adica un comment raspuns la commentul meu si un post pentru aprofundarea temei. Scuze pentru intarziere, si ramai in blogroll.

Recunosc ca esti mai tolerant decat 90% din masa inerta de neanderthalieni, dar de la ei nu am nicio pretentie. De altfel, "relatia noastra" nu e deloc de natura sexuala, criiteriile de apreciere sunt altele (ca sa nu se creada ca, ma rog, in fine)

DAR
Daca fiica sau fiul tau ar fi homosexual, ar trebui sa stii inca de pe-acum ca nu e o alegere. Nu a lor. Ca dragostea parinteasca ar trebui sa fie NECONDITIONATA. Ca "pride", nu inseamna mandrie, ci inseamna sa nu-ti fie rusine.

Nu iti cere nimeni sa te uiti sau sa iti placa pornografia (homosexuala sau de altfel). A te uita la asa ceva este intr-adevar o alegere.

Cununie religioasa?! neah, n-ai inteles. Casatoria si familia sunt institutii civile. Pot fi si religioase, dar cel putin intr-un stat laic ele sunt in primul rand civile. Nu-mi aduc aminte sa fi cerut cineva cununie religioasa pentru cuplurile homosexuale, dar in orice caz, daca a facut-o in Romania, acum, recunosc ca e un idiot.

Si, in fine, save the best for last: "La fel, ma deranjeaza insistenta, care merge pana la sfidare, cu care se afiseaza atat de strident in public[...]". Lol, si handicapatii locomotori, si negrii, si tiganii au aceeasi nerusinare.

No hard feelings.

12:46 p.m.  
Blogger Woland said...

stiu ca nu e alegerea nimanui si nu puneam in discutie dragostea parinteasca, spuneam doar ca n-as fi incantat :)

ma bucur ca ramanem amici virtuali in continuare

10:31 p.m.  

Trimiteți un comentariu

<< Home