marți, decembrie 04, 2007

Lili

Urasc sarbatorile, luna cadourilor, goana dupa fel de fel de nimicuri nefolositoare pe care de-abia asteptam sa le impachetam in folii si funde si pungi si fel de fel ca sa crestem adrenalina destinatarului si sa provocam frustrari inutile prin ruperea unghiilor in ambalajele excesive. Urasc curiozitatea agonizanta “da’ eu ce primesc?”, urasc sa fiu cantarit si masurat in cadouri, in etichete, in numarul de funde, in calitatea felicitarii. In orginalitatea sms-ului. Dar astea sunt lucruri stiute.

M-am gandit, pe vremea cand inca imi placeau sarbatorile, ce mi-as dori cel mai mult si cel mai mult sa primesc de Craciun. In anul in care am primit o bicicleta, visam la o masinuta. In anul in care am primit un trenulet, visam la o pereche de adidasi. In anul in care am primit un telefon, visam la un parfum. Si asa mai departe. Pana intr-un an cand mi-am dorit sa primesc un aparat de citit ganduri. Mai conteaza ce-am primit in anul ala? E destul de clar ca n-am primit ceea ce imi doream.

Ideea evoluase din imaginatia bolnava si hiper-hormonizata a adolescentului din mine, care isi dorise, la un moment dat, un aparat de vazut prin haine. Eram satul sa vad toata vara gagici care lasau sa se vada tot mai putin ceea ce ma interesa pe mine. Partea proasta a fost ca, fiind atat de mult pana la Craciun, ideea a avut timp sa sufere malformatii, alteratii si altercatii si, in cele din urma, aparatul de citit ganduri a fost tot ce-am putut sa produc. Acum ma gandesc ca mi-ar fi chiar mai util decat mi-ar fi fost atunci.

Sunt anumite diferente intre anumiti oameni pe care nu le poti descoperi altfel decat daca le citesti gandurile. Exista barbati si baieti care mimeaza barbatia. Exista femei si fetite care mimeaza feminitatea. Exista oameni si exista tarani aglomerati si pizde proaste care mimeaza omenia. Exista patrioti si exista fomisti care mimeaza patriotismul. Exista artisti si exista sculeri-matriteri care mimeaza imaginatia. Traim intr-o lume plina de oameni care mimeaza tot. Orgasme, lacrimi, emotii, nerabdare, puls, stres, panica, dragoste. Toata lumea mimeaza. Si tot ceea ce se mimeaza, se aseaza in cuvinte frumoase, in pagini de haifaiv, in lucruri perfecte, in atmosfere incinse, in poze regizate, in melodii la moda. Tot ceea ce ne place, la un nivel absolut superficial, este tot ceea ce nu exista.

Pune un om sa-ti descrie un alt om. O sa inceapa cu hainele. Pune-l sa-ti descrie un loc. O sa inceapa cu adresa. Pune-l sa-ti descrie un moment misto din viata lui. O sa inceapa cu cat a baut inainte.

Am stat vreo doua zile sa scot textul asta din mine sub o forma oarecare, orice, numai cuvinte sa fie, sa iasa si sa curga si sa se duca-n pizda ma-sii ca sa pot sa ma mai gandesc si la altceva. N-am gasit inca o traducere rezonabila pentru “disturbed people”, dar sunt oamenii mei preferati. Toate diferentele de mai sus se reduc la una singura. De-o parte a unei oglinzi avem the disturbed people si oamenii normali. De partea celalalta a oglinzii, realitatea. “Oamenii” sunt normali, oamenii sunt disturbed. Deranjati. Deranjanti. Altfel. N-am gasit nici vreo explicatie pentru faptul ca sunt posesiv cu oamenii si nu simt mai mult de o scarbita plictisita combinata cu o indiferenta acra pentru “oameni”. Poate totul e din cauza ca sunt foarte egoist, sau poate mi se pare. Cand era sa dau la facultate, invatam la gramatica urmatoarea fraza: exista oameni si oameni. Structuri complicate, analize destepte, multe chestii subintelese pe-acolo. Nu cred ca erau subintelese, de fapt, decat vreo doua ghilimele. Plus minus.

Si mai aveam o problema. Cat de ingrijorator ar trebui sa mi se para faptul ca viata mea e concentrata precum cubul Knorr in arhiva mea de messenger? De Craciun mi-as dori o arhiva mai mare in care sa incap cu totul.

Cine e Lili? Lili nu exista, e doar un produs al imaginatiei mele.

15 Comments:

Anonymous deea said...

n-o sa iti zic cat de mult imi place insemnarea ca oricum stii deja. Dar mi-a placut in mod deosebit fraza:

"Am stat vreo doua zile sa scot textul asta din mine sub o forma oarecare, orice, numai cuvinte sa fie, sa iasa si sa curga si sa se duca-n pizda ma-sii ca sa pot sa ma mai gandesc si la altceva."

beautiful!

7:47 p.m.  
Anonymous Anonim said...

sa o futi pe ma-ta

5:19 p.m.  
Blogger Woland said...

da' daca, de exemplu, o fut pe ma-ta, ce-are? asa, de Mos Nicolae, sa se distreze si ea un pic.

9:52 p.m.  
Anonymous Nyx said...

imi pari din ce in ce mai scarbit/ (scarbavnic ?)... se vede in ceea ce postezi. could you be less boring and more disturbing? ca deh, tot atasezi atat de mult pathos in discutia despre disturbed people. sau esti doar a fucking leech... care se hraneste din mizeriile umane. si hai sa vedem cat de consistent esti in urmatoarele posturi, ca vad ca vorbesti cu o lejeritate maxima despre superficialitate.

mda, scuze dar despre morti nu am cuvinte de "bine"

12:44 p.m.  
Blogger Woland said...

huh?

2:11 p.m.  
Anonymous nyx said...

asta a fost si reactia mea la ceea ce ai scris.

it doesn't make a god damn sense. nimic nu face sens. reusesti sa dai sens unui mare rahat care e romanul. dar de ce il rascolesti, tu nu vezi ca se impute?

ti se potrivea mai bine magritte :)

2:56 p.m.  
Blogger Woland said...

bai, nu stiu cine esti, scuze daca par nepoliticos, dar aici chiar nu era vorba despre niciun roman, nu stiu ce-ai inteles sau ce n-ai inteles tu.

:)

10:16 p.m.  
Anonymous Anonim said...

spui cuvinte grele,pe care nu le-ntelegi/lasa cheia sub pres ,inainte sa pleci

11:19 a.m.  
Anonymous nyx said...

ehm...vorbesti despre ceea ce vezi which is fucking Romania ;)by default (sau poate este vorba doar despre o perceptie de-a mea...)

it's a fucking blog, you should be rude :) asta intr-o alta ordine de idei. rude, but stylish anyways.

12:06 p.m.  
Blogger Woland said...

de acord, scriu despre ceea ce vad, which is fucking Romania, dar asta nu inseamna ca in fiecare text al meu ar trebui cautata apologia tarelor poporului roman. aici era vorba despre altceva. i will, however, keep ranting about how fucked up people are over here when i feel like it :)

12:59 p.m.  
Anonymous Anonim said...

Ideala conditia de scarbit-plictisit din perspectiva energetica. E mult mai comod sub propria gheara, obisnuit cu mecanismele verificate ale realitatii pana la urma cineva fute pe cineva... daca s-a intamplat totusi un minut sa merite zece ani de scarbe si plictiseli, lasa-ma s-o iubesc pe lili!

2:02 p.m.  
Anonymous Nyx said...

odata scris textul, el iese de sub juristictia ta, pentru ca fiecare individ care-ti citeste tie posturile va intelege ceva diferit in functie de his experience and state of consciousness din acel moment. so, poti controla mesajul pe care vrei sa-l transmiti, dar la un nivel superficial, prin commenturile adiacente (care indeplinesc si functia vitala responsabila cu tiradele anonime)

o exemplificare a propriei mele tirade ;) ar fi aceea ca nu am vorbit defel despre vreo apologie a tarelor autohtone, din contra ;)
(daca ai fi fost un idiot simpatic ca majoritatea capetelor micsorate din Romania, atunci probabil ca nu ti-ai fi facut un blog cu titlul spasme urbane? spasme contemporane)

3:04 p.m.  
Blogger Woland said...

normal, pentru ca sunt un idiot antipatic :))

7:26 p.m.  
Anonymous Nyx said...

cele 13 posturi si cateva zile care au fost scrise respectiv trecute, au meritat din plin, daca la finele lor avem parte de o asemenea marturisire ;)

looking forward to reading your stuff ;)

11:05 a.m.  
Anonymous Anonim said...

Nyx....GO SHOOT YOURSELF!!!

4:43 a.m.  

Trimiteți un comentariu

<< Home