Apel catre lichele

Gabriel Liiceanu a reiterat ieri mesajul pe care l-a transmis la finalul evenimentelor din decembrie 1989, solicitarea ca fostii nomenclaturisti, fostii potentati, fostii securisti, in general, fostele lichele sa faca un pas inapoi si sa abandoneze efervescenta patologica cu care devastasera anterior un popor si o tara timp de 5 decenii.

Nu pot sa vorbesc despre evenimentele din '89 fara sa le rapesc autenticitatea, semnificatia si, intr-o anumita masura, sinceritatea, pentru ca aveam 3 ani atunci si toate informatiile au ajuns la mine pe cai ocolite, filtrate si rasfiltrate de opiniile, conceptiile sau propriile drame ale familiei, cunoscutilor si oamenilor mai in varsta decat mine cu care am vorbit de-a lungul anilor despre acele zile. Pot, insa, sa observ ca mesajul acela, ca si cel de ieri, nu le era adresat lichelelor, n-ar fi avut cum pentru ca doar o naivitate ridicola ne-ar putea indemna sa credem ca un astfel de mesaj este suficient pentru a-i convinge sa abandoneze exercitiile de minciuna, jaf si distrugere pe care si-au construit vietile. Mesajele lui Liiceanu merg catre noi ceilalti, care asistam cu pasivitate la tragedia Romaniei contemporane, care refuzam cu obstinatie sa intoarcem o privire spre trecut, nu cu patos vindicativ, ci cu luciditate si cu dorinta cea mai sincera de a cunoaste si de a intelege.

Istoria are prostul obicei de a se repeta, iar generatiile postdecembriste, seduse de mirajul occidentalismului, par sa fi uitat miza cunoasterii propriului trecut. Numai pe acest teren al amneziei au putut supravietui lichelele lui Liiceanu si numai pe acest teren al pasivitatii vor putea prospera in continuare.

Nu cred ca este intamplatoare aparitia acestui text in prag de campanie electorala, iar prin asta nu vreau sa sugerez ca Liiceanu scrie la comanda, ci ca poate e un moment prielnic sa ne revenim, ca poate e cazul sa ne scuturam de murdaria pe care aceleasi personaje o arunca asupra noastra de 20 de ani. Liiceanu nu le-a rostit numele si n-o voi face nici eu pentru ca e suficient ca fiecare dintre noi sa deschida seara televizorul si va vedea cel putin o duzina din aceste lichele jucandu-si rolurile sinistre cu senintatate si cinism, spre sfidarea, batjocura si rusinea noastra, a tuturor.

Ce voi face este sa va incurajez sa cititi textul respectiv si sa-l apreciati nu in functie de "putere" si "opozitie", nu in functie de promisiuni, campanii electorale, DNA, scandaluri mass-media, de pasiuni, orgolii sau frustrari. Cititi-l liberi de preconceptii, liberi de pofta de a cauta vinovati, liberi de patetismul unor discursuri si, mai ales, liberi de preocuparea pentru soarta caprei vecinului. Poate fiecare dintre noi va fi ceva mai intelept si ceva mai liber la sfarsit.