Episod electoral
Bai doamnelor, bai domnilor, meditand intr-o zi cu vreme buna de futut si de numarat bani, am ajuns la o concluzie haioasa si una mai deprimanta. Ca sa ma leg mai intai de titlu si sa evit flegmele pe motiv de inducere in eroare / manipulare, am ajuns la concluzia ca toata campania electorala e de cacat, ca iar n-avem pe cine vota, ca iar sunt o groaza de anonimi cu idei stupide, ca iar campaniile sunt construite pe sloganuri si strategii defecte si ca, bineinteles, la alegeri va fi iar loterie.
Concluzia aia deprimanta este ca in Romania nu exista "role-models". M-am gandit toata ziua si nu mi-a venit in minte nicio persoana publica, rezonabil de vizibila in media romaneasca, despre care sa pot spune "vreau sa fiu ca el/ea cand ma fac mare". Acuma, fiecare cu portia lui de snobism si aroganta, n-o sa fiu tocmai eu ala care se dezice de nas purtat pe sus, dar obiectiv si realist vorbind, nu exista niciun personaj care sa reprezinte niste valori, o cultura, niste idei, in fine, un personaj care sa reprezinte sinteza aspiratiilor unei generatii si care, in acelasi timp, sa beneficieze de suficienta vizibilitate incat sa devina un model.
La noi modelele n-au nimic in comun cu valoarea. Adolescentele debusolate isi pierd virginitatea la 14 ani incercand sa devina noua cacofonie permisa din limba romana, Monica Columbeanu, sau apar la televizor in susanele estivale guitand in fata unui microfon sperand s-ajunga direct Andreea Banica. Asta in situatia in care nu alearga dupa un iubit cu bani care sa-i cumpere de Valentine's Day o pereche de tate ca ale lu' Raduleasca sau ca ale lu' madam Marin-Banica. Adolescentii derutati inca oscileaza intre Mutu/Chivu/Lobont, vedete care se dovedesc a fi persoane echilibrate, balansand delicat intre pitipoance prezentatoare de vreme, vischi in cluburi de fite si reality-show-uri, si alde Irinel Columbeanu sau alti milionari din astia aparuti peste noapte. Asta atunci cand nu viseaza la talentul lui Adrian Copilu' Minune sau Nicolae Guta, la nevasta lui Cristi Boureanu sau la pozitia sociala a lui Codin Poponet.
Modelele tinerilor de astazi nu sunt individualitati puternice care se manifesta cu stilul si cu discretia pe care le impun o anumita educatie, o anumita origine care depaseste putin nivelul de "paie in buletin" sau "prima generatie in pantofi". Modelele tinerilor de astazi nu au nimic de spus, nu ies in evidenta nici prin inteligenta, nici prin eleganta, nici prin orice altceva care ar putea reprezenta o valoare, un "asa da", ceva, orice care sa merite insusit, adoptat, imitat. Modelele tinerilor de astazi sunt niste tarani plictisiti, plini de bani capatati fie prin afaceri dubioase (in cazul barbatilor), fie prin casatorii convenabile (in cazul femeilor), aroganti, opulenti, nesimtiti si vulgari. Regula este topenia insotita de hahaitul strident, ambele asezonate cu discursul impiedicat plin de greseli gramaticale, dar cu zambetul parsiv si pretins superior al celui care a inteles cu ce se mananca viata asta. Orice urma de bun gust este rapid exilata in fundal pe motiv ca nu vinde, nu intereseaza, nu face audienta sau nu produce bani.
Dan Puric, parca, spunea ca nicaieri la noi nu se vad eleganta si discretia pe care le afiseaza in afara familiile aflate la a 5-a, a 6-a generatie de oameni cu bani. La noi, proaspat scapati de la coada vacii, imbogatitii recent nu stiu ce sa faca sa mai socheze, sa mai ultragieze opinia publica, incercand sa-si castige un loc pe prima pagina a tabloidelor. Calea spre succes care trece prin 16 ani de scoala e perimata, acum exista varianta rapida - jos chilotii si hai la Libertatea. Si, ceea ce e cel mai trist, e ca romanu' pune botu'. Averea este singurul criteriu de apreciere a valorii unei persoane, iar numarul de aparitii in mass-media, indiferent de context, unica masura a pozitiei sociale.
Si in acelasi context, imi amintesc cat de mult imi doream de Craciun, in clasa I, un trenulet electric. Anul trecut citeam in ziare ca toti copiii dintr-o clasa isi doreau fie Nokia nu-stiu-de-care, fie Play Station Portable, fie alte nebunii de genul asta. Copiii romani nu mai au copilarie, au doar cativa ani pe care incearca sa-i lase cat mai repede in urma ca sa ajunga si ei la masa topeniei si sa se infrupte pofticios din nesimtirea "inaltei" societati.
Ridica-te si alege, vorba UPSC-istilor.
Concluzia aia deprimanta este ca in Romania nu exista "role-models". M-am gandit toata ziua si nu mi-a venit in minte nicio persoana publica, rezonabil de vizibila in media romaneasca, despre care sa pot spune "vreau sa fiu ca el/ea cand ma fac mare". Acuma, fiecare cu portia lui de snobism si aroganta, n-o sa fiu tocmai eu ala care se dezice de nas purtat pe sus, dar obiectiv si realist vorbind, nu exista niciun personaj care sa reprezinte niste valori, o cultura, niste idei, in fine, un personaj care sa reprezinte sinteza aspiratiilor unei generatii si care, in acelasi timp, sa beneficieze de suficienta vizibilitate incat sa devina un model.
La noi modelele n-au nimic in comun cu valoarea. Adolescentele debusolate isi pierd virginitatea la 14 ani incercand sa devina noua cacofonie permisa din limba romana, Monica Columbeanu, sau apar la televizor in susanele estivale guitand in fata unui microfon sperand s-ajunga direct Andreea Banica. Asta in situatia in care nu alearga dupa un iubit cu bani care sa-i cumpere de Valentine's Day o pereche de tate ca ale lu' Raduleasca sau ca ale lu' madam Marin-Banica. Adolescentii derutati inca oscileaza intre Mutu/Chivu/Lobont, vedete care se dovedesc a fi persoane echilibrate, balansand delicat intre pitipoance prezentatoare de vreme, vischi in cluburi de fite si reality-show-uri, si alde Irinel Columbeanu sau alti milionari din astia aparuti peste noapte. Asta atunci cand nu viseaza la talentul lui Adrian Copilu' Minune sau Nicolae Guta, la nevasta lui Cristi Boureanu sau la pozitia sociala a lui Codin Poponet.
Modelele tinerilor de astazi nu sunt individualitati puternice care se manifesta cu stilul si cu discretia pe care le impun o anumita educatie, o anumita origine care depaseste putin nivelul de "paie in buletin" sau "prima generatie in pantofi". Modelele tinerilor de astazi nu au nimic de spus, nu ies in evidenta nici prin inteligenta, nici prin eleganta, nici prin orice altceva care ar putea reprezenta o valoare, un "asa da", ceva, orice care sa merite insusit, adoptat, imitat. Modelele tinerilor de astazi sunt niste tarani plictisiti, plini de bani capatati fie prin afaceri dubioase (in cazul barbatilor), fie prin casatorii convenabile (in cazul femeilor), aroganti, opulenti, nesimtiti si vulgari. Regula este topenia insotita de hahaitul strident, ambele asezonate cu discursul impiedicat plin de greseli gramaticale, dar cu zambetul parsiv si pretins superior al celui care a inteles cu ce se mananca viata asta. Orice urma de bun gust este rapid exilata in fundal pe motiv ca nu vinde, nu intereseaza, nu face audienta sau nu produce bani.
Dan Puric, parca, spunea ca nicaieri la noi nu se vad eleganta si discretia pe care le afiseaza in afara familiile aflate la a 5-a, a 6-a generatie de oameni cu bani. La noi, proaspat scapati de la coada vacii, imbogatitii recent nu stiu ce sa faca sa mai socheze, sa mai ultragieze opinia publica, incercand sa-si castige un loc pe prima pagina a tabloidelor. Calea spre succes care trece prin 16 ani de scoala e perimata, acum exista varianta rapida - jos chilotii si hai la Libertatea. Si, ceea ce e cel mai trist, e ca romanu' pune botu'. Averea este singurul criteriu de apreciere a valorii unei persoane, iar numarul de aparitii in mass-media, indiferent de context, unica masura a pozitiei sociale.
Si in acelasi context, imi amintesc cat de mult imi doream de Craciun, in clasa I, un trenulet electric. Anul trecut citeam in ziare ca toti copiii dintr-o clasa isi doreau fie Nokia nu-stiu-de-care, fie Play Station Portable, fie alte nebunii de genul asta. Copiii romani nu mai au copilarie, au doar cativa ani pe care incearca sa-i lase cat mai repede in urma ca sa ajunga si ei la masa topeniei si sa se infrupte pofticios din nesimtirea "inaltei" societati.
Ridica-te si alege, vorba UPSC-istilor.
posted by Woland at 9:37 p.m.
15 Comments:
Ti-ar trece prin minte, macar o secunda, sa votezi un asemenea tanar http://www.gaf-deac.ro/? Intelepti n-avem! Tineri...de astia. Putini vor merge la vot pe 1 iunie. Eu nu.
foarte rau faci. la vot trebuie sa mergi, indiferent cine candideaza.
Iau o pauza, ca pana acum de asta m-am prezentat la vot...cetatean; libertate; daca nu eu, cum sa cer de la altii...
1. de ce sa mergi la vot cand ei sunt deja alesi?
2. lumea evolueaza! urmand acelasi rationament si parintii nostri pot spune ca n-am avut copilarie pentru ca nu ne doream papusi facute din porumbul de pe camp sau mai stiu eu ce. Traiesti intr-un grup unde trebuie sa te adaptezi OARECUM. Nu poti sa te joci de unul singur cu trenuletul tau de lemn cand ceilalti copii se duc acasa la baietelul care are un trenulet mecanic super sofisticat.
mai terminati cu sentintele astea isterico-dramatice a la Valentin Stan - nu e nimeni DEJA ales. dar poate fi ales "pe naspa" daca voi stati acasa cu dureri in tenisi.
fenomenul asta nu cred ca se manifesta doar in Romania . Cate milioane de fetite din lumea asta nu viseaza sa ajunga ca Paris Hilton ??? Mass-media este oarecum vinovata pentru raspandirea fenomenului . Promovarea pseudovedetelor ar trebui interzisa prin lege . Oamenii asociaza bogatia cu puterea deplina . Cand dobandesti un anumit statut social iti poti pierde usor capul si te poti trezi sclavul non-valorilor . Mediatizarea iti gadila orgoliul caci ce ai fi daca cei din jur nu ar vedea ce "zeu" esti . Mie toata situatia asta imi aduce aminte de ascensiunea lui Dinu Paturica . Pacat ca in viata reala nu exista pedeapsa divina .
citind articolul tau, m-am ales cu 3 idei: intr-una din ele am sintetizat ce-ai vrut sa zici, e bine, bun; a doua "ce as fute-o pe raduleasca" si a treia "ce se pricepe andreea marin sa stea pe salam, lol".
cu sinceritate
E trist sa observ gandirea asta,la tinerii de varsta mea,de ce sa merg la vot,oricum nu se va schimba nimic,oricum votul meu nu conteaza.
Votul conteaza,poate democratia nu e perfecta,dar e necesara.
ete mie mi se pare ca intre toate panaramele cu aere de doamna, chiar exista una, demna de urmat. Prezenta discreta in presa din ro, femeie mult mai caritabila si cu mai mult bun simt decat madam banica-marin care inca isi mai scutura lacrimile pline de suprize si mizerii, este Marie-Rose Mociornita...si da, o consider un model de urmat..ma combati?
nu te combat, dimpotriva, si mie imi place mult de ea. dar e o prezenta foarte stearsa, am vazut-o de cateva ori pe la emisiunile lui Turcescu si cam atat. mi-e greu sa cred ca are acea notorietate in randul maselor care sa o transforme in role-model.
in ultima vreme am tot vazut interviuri cu ea prin reviste glossy...nu doar prin ziarele de doamne serioase gen formula as...deci cred totusi ca face un pic de campanie...desi la cat e de discreta vorba ta nu cred ca e foarte cunoscuta alora care au ajuns la varsta sa aiba nevoie de un model..
iarasi incerci modele de tip cal verde pe perete alb. traim intr-o societate fragmentata, segretata, in care o suma de individualitati se confrunta. libertatea de expresie si proliferarea mass media transforma orice incercare de a deveni un model urmat de mase in ceva utopic. tu cauti mecanisme sociale conservatoare (in intelesul clasic al conservatorismului) intr-o societate in care conservatorismul in toate formele lui nedebilitante a murit de mult.
stii alte societati/state in care role-models de tipul celor evidentiate de tine, nobile, educate, si cu followers gramada, sa ajunga pe prima pagina a ziarelor?
Time? Newsweek? Financial Times?
in occident exista o piata media pentru lucruri serioase (evit sa spun "educatie", dar nu e departe de asta) si o piata media alternativa, pentru can-can, barfa si alde Paris Hilton. la noi nu exista decat cea de-a doua.
e doar un exemplu.
Sa te duci la vot doar de dragul de a merge e absolut retardat. Atata timp cat lumea nu voteaza un anume candidat, a nu vota poate fi vazut ca un vot de neincredere. Cat despre "sunt alesi sau nu deja", nu prea conteaza. Maini diferite servind acelasi creier ;)
Am si eu o rugaminte pentru toti cei care ii balacaresc pe candidati si in acelasi timp propovaduiesc mersul la vot: cum se impaca cele doua? Singurul raspuns pe care il gasesc eu este sa te duci sa-ti anulezi buletinul, ca sa nu prilejuiesti tot tipul de fraude electorale. Altfel nu pricep: daca ti se ofera "n" incompetenti, care mai de care mai corupti si mai plini de epitete colorate, de ce sa te duci sa-l legitimezi pe unul dintre ei?? De ce sa-ti incarci constiinta ca si tu ai contribuit la potopul pe care il va lasa in urma? Aaa, daca il gasesti pe unul a fi cel mai bun dintre cei prosti, atunci spune asa; dar nu te mai plange de mizeria electorala in care se scalda toti pentru ca apoi sa faci pe lupul moralist chemandu-ne pe toti la vot. Astept sa ma scoateti din intunericul ignorantei!
Trimiteți un comentariu
<< Home