Sunt un frustrat

Am tot vrut de ceva vreme sa adresez cate o scurta alocutiune admiratorilor mei fanatici care isi rup in fiecare zi/saptamana/luna cateva minute din timpul lor pretios sa intre pe saitul asta si sa-mi spuna ca sunt un penibil si un frustrat. Si mai ales argumentul asta "esti un frustrat" ma fascineaza.

Din pacate, cat m-am corcolit, cat m-am frecat ca ness-ul, cat m-am eschivat, s-a nimerit sa scrie piticigratis despre chestia asta. Nu sunt un mare fan, de fapt mi se pare vag cretinel si extrem de teribilist si ieftin blogul in cauza, dar ocazional e haios si sunt multe diminetile in care m-am pisat pe mine de ras in fata laptopului, asteptand sa ma trezesc. Si pitici gratis a grait asa:

Cretinii iubesc cuvântul frustrat, deşi majoritatea habar n-au ce înseamnă. Au mirosit ei psihologie de la Bebe Sexologu’ când aşteptau să înceapă „Lacrimi de Iubire” pe Acasă şi gata, au înţeles mecanismul. Nu, proştilor. Frustrarea nu e aşa cum credeţi voi. Frustrarea este un lucru bun. Este baza pe care se crează cam orice mecanism motivaţional. E componenta emoţională fără de care am putea sta în propriul căcat liniştiţi. Stai şi te joci la farmville ca un gheu prost. Ai un examen. Ştii asta, şi te simţi prost că ai o datorie pe care nu vrei să ţi-o îndeplineşti. Asta e o frustrare care se adună ca o tensiune internă până îţi ridici hoitul şi te duci să-ţi faci treaba. Tot căcatul ăsta de lume este construit pe frustrări. Mereu cînd cineva zice „dă-te-n rasa mă-tii de prost, o faci greşit. Ia, plimbă carcasa că fac io cum trebuie”, aia e o frustrare. Majoritatea căcaturilor făcute corect din orgoliu, din simţul dreptăţii, de nervi, de orice cu componentă emoţională vin din frustrări. Dacă nu erau ele încă mai pictam pereţii peşterii cu căcat. Dar ce vrea cu adevărat imbecilul să zică prin „eşti un frustrat” este „eşti un nefutut” că în mintea lui simplă şi netedă a auzit din filmele cu proşti de o chestie care se cheamă frustrare sexuală şi îşi imaginează că aia e frustrarea, cînd stai acasă şi plângi că Maricica nu-ţi dă pizdă.

Şi ce legătură are asta cu toată argumentarea, mă întrebaţi? Păi simplu. Omul prost e mulţumit cu satisfacerea nevoilor primare. El nu înţelege cum ai putea fi deranjat de ceva dacă ai maţul plin, capul odihnit şi coaiele stoarse. Mai exact, singurul motiv pentru care orice pe lumea asta ar putea să te deranjeze este faptul că eşti nefutut. Cum, coaie, să ai vreo neplăcere în lume dacă te fuţi? Ce, ai nevoie de mai mult în viaţă? E aberant să fii futut şi să scrii că Dan Puric e un căcat de om! Ăsta e raţionamentul omului care respiră pe gură. Dacă ai futut nu ai probleme şi toate problemele se rezolvă futând.

Da, prieteni, sunt frustrat. Problema e ca nu vrea nimeni sa ma futa. Pentru ca sunt urat si prost. Totul in jur e roz, dar mie-mi pare de cacat pentru ca-s nefutut. Si virgin. Si urat. Voi sa fiti sanatosi.

Pomana porcului

Pomana porcului este atunci cand niste buni crestini cu +1 skill de macelari cretini despica un porc (mort, eventual) de la gat pana la coaie cu un cutit, il transeaza frumos si mananca "minuturile" preparate ritualic din porcul respectiv chiar acolo, la fata locului, langa cadavru.

Traditie veche romaneasca, semn de civilizatie arhaica si dovada ca oamenii de pe meleagurile astea au stiut sa se simta bine inca din cele mai vechi timpuri. Cam de pe cand altii mai la vest inaltau universitati si catedrale. Dar asta e un fel de pulancur, noi stim ca de fapt ne-am aflat la confluenta apus-rasarit, ca ne-au invadat turcii si nu ne-au lasat sa ne construim asezaminte, cultura si spirit civilizator. Noroc ca ne-au invatat cu sarmaua, rahatul si fututul in cur. Dar divagam.

Ideea era ca pomana porcului e cumva cretin denumita pentru ca pomana nu e a porcului, care cumva e mort si deci, prin logica, i se rupe pula, ci e a vecinilor care n-au porc de taiat si vin la astia care au ca sa bage regulamentar care un sorici, care un carnat, care o maslina, care o bomboana straina. Nici nu se comemoreaza decesul porcului pentru cauza nobila de a umple burtile crestinilor, ci mai degraba se bea bine, se danseaza ritualic in jurul hoitului pe ritmuri de manele, se bate nevasta si, ulterior, se bate vecinul si/sau se violeaza baba din sat pe "fondul consumului excesiv de alcool". Viata la tara. Nu e un roman, e un stil de viata.

Traditia romaneasca cere multe pomeni. A porcului e numai una. Mai sunt pomenile care se dau cand moare cate unul, mai la o nunta, mai la o cumetrie, o pomana merge la orice ocazie. C-asa-i crestineste.

Probabil tot crestineste e sa ceri pomana si de la stat. Sa ai permis de conducere si certificat de orb in acelasi timp, de exemplu. Sa tragi repede-repede o nunta pentru 200 de euro sau cate-un plod din doi in doi ani pentru 8 milioane. Cand vrea pula ta, sa mai faci si cate-o greva sa mai vina niste pomana extra. Mai o campanie electorala, mai o lipeala de afise, mai o mana intinsa cu o icoana la un colt de strada. Pomana e un fenomen cultural si social.

N-are rost sa ne cacam pe noi s-o numim filantropie, caritate sau pur si simplu mila. Cel care da, da ca sa arate ca are. Cel care cere, cere pentru ca asa e cel mai comod. Atunci cand nu e un instrument de a etala un statut, pomana e o tactica de a fenta munca, efortul, perspiratia sau trezitul de dimineata.

In conditiile astea, aproape ca nici nu mai e de mirare faptul ca si cei care ne conduc au decis, la vremuri de restriste, sa institutionalizeze pomana. Statul a infiintat (sau urmeaza sa infiinteze, who the fuck cares) o institutie publica care sa gestioneze pomenile incasate de la cetatenii cu dare de mana ai patriei. In Romania anului 2010, solutia la o criza economica si sociala profunda se pare ca o reprezinta cersetoria institutionalizata patronata de stat. Pe vremuri, prin apeluri la caritatea publica se construia un Ateneu. Acum se platesc ajutoare orbilor cu carnet de conducere.

Situatiile extreme cer masuri extreme. Strategiile si masurile statului sunt hilare si reflecta niste mentalitati diforme si o imbecilitate feroce. De cateva zile ma tot intreb ce-ar fi mai putin umilitor si compromitator pentru noi ca popor - sa institutionalizam pomana si cersetoria sau sa scoatem oamenii cu forta la munca si sa-i obligam sa puna osul la treaba in loc sa stea cu mana intinsa?

Cand cacatul loveste ventilatorul, toata lumea o sa aiba nevoie disperata de o umbrela. Pentru ca ieftin nu rezista si gratis nu exista.

13-15 iunie

Azi e 14 iunie 2010. Acum fix 20 de ani niste copii mureau sub loviturile de furtun pneumatic ale unor animale manipulate de noii comunisti "cu fata umana".

In Bucuresti, democratia s-a instaurat cu ciomagul. Soiul asta spurcat de democratie, mocirla asta in care baltim cu totii de 20 de ani, chiar si pentru cacatul asta a fost nevoie sa moara oameni. Promisiunea mantuirii, libertatea, viitorul, toate ideile astea nobile care ar fi justificat cumva sacrificiul unor tineri nevinovati s-au pierdut probabil printre cadavrele aruncate in fantana de la arhitectura.

Organizatorul avea sa spuna despre animalele murdare de huila care au macelarit fara discernamant si fara mila sute de oameni ca sunt o "forta puternica cu o inalta disciplina civica". Au murit studenti si femei, simpli trecatori si asa-zisi intelectuali a caror singura vina era ca aveau barba sau purtau ochelari. Nu faceau parte din clasa muncitoare. Nu erau pe gustul unor imbecili cu pamant sub unghii.

Nu mult timp mai tarziu, acelasi organizator propulsa in prime-time-ul politichiei romanesti un prostanac. Dupa inca ceva vreme, prostanacul respectiv s-a pupat cu partidul liberal. Partidul al carui sediu a fost distrus de cei mai underground cetateni ai tarii, partidul care a inghitit flegmele proletare sub pretexte jenante gen "aveau masina automata de tiparit bancnote", si-a dat mana cu discipolul unui criminal. Noroc ca multi dintre batranii liberali n-au apucat sa vada mascarada asta pusa la cale de niste cretini flamanzi, ca s-ar fi zvarcolit de oftica in mijlocul strazii. Cel mai haios a fost, insa, faptul ca mai tot tineretul facea apologia acestor doi ticalosi (unul prin origine, celalalt prin asociere), pe motiv ca "dreapta e viitorul".

Lumea a uitat lucrurile astea. A uitat de copiii care au murit nevinovati fara sa stie nici ei pentru ce. A uitat de vremurile in care o speranta sau o idee era suficienta sa scoata sute de mii de naivi pe strada. Naivitatea lor nu le face sacrificiul mai putin nobil, dar explica de ce rezultatul intarzie sa apara.

Acum, pe 14 iunie 2010, Romania se apropie de marginea prapastiei. Evenimentele de acum 20 de ani au avut si ele contributia lor la acest dezastru. Pensionarii care au primit pomeni electorale si au vandut viitorul acestei tari votand ca niste dobitoci in schimbul unei sacose cu mancare nu merita nimic. Profesorii care fac averi din meditatii si isi sfideaza elevii prin dezinteres nu merita nimic. Medicii care isi calca in picioare juramantul de 15 ori pe zi nu merita nimic. Tinerii care sparg seminte in tramvai ascultand manele la telefon nu merita nimic. Dar acei oameni care n-au uitat sa fie oameni si care n-au uitat ca democratia romaneasca s-a nascut din oase trosnind sub furtune hidraulice, oamenii astia mai au o sansa.

Mi-am promis ca n-o sa mananc cacat pe teme politice pe-aici. Chit ca 13-15 iunie e mai mult un manifest al inutilitatii decat gargara. Doar ca ascultam azi o chestie draguta si, gandindu-ma la sutele de morti fara timp, fara loc, fara praf, fara joc, fara auz, fara simt, fara fiori, fara gol, fara glas, fara rol, am zis ca merita cateva vorbe.

Oltchim, curve si piftie de grifon

Pana azi, mi-am tot propus de nenumarate ori sa ma uit si eu la un meci de handbal al fetelor de la Oltchim. N-am reusit, dar m-am uitat azi la finala Champions League cu Viborg. Romancele au supt-o. Rau. Dar nu-mi pare rau ca m-am uitat, pentru ca mi-am dat seama de cateva realitati fundamentale ale tarii in care traiesc si ale poporului de cacat care vietuieste intr-ansa.

Fetele alea au murit pe teren de zeci de ori pana acum pentru performanta de a juca finala unei competitii prestigioase, performanta pe care acum si-o revendica intreg neamul romanesc. Fetele alea si-au dat sufletul pe parchetul ala nenorocit si acum se trezeste dintr-o data o natiune intreaga sa-si asume toate succesele lor si sa faca din lacrimile si munca lor o "victorie romaneasca".

Baga-mi-as pula, aceasta NU este o victorie romaneasca. NU este nici macar o victorie olteneasca. Este o performanta a unor femei care si-au dorit sa fie cele mai bune, care s-au luptat sa fie primele, care au vrut sa construiasca ceva si sa lase ceva in urma lor. Adica niste femei in deplina antiteza cu spiritul romanesc.

Orange-ul publica in timpul partidei mesaje pe ecranele televizoarelor cu textul "Hai Oltchim! Milioane de romani sunt alaturi de voi!". Unde pula mea erau milioanele de romani acum o luna, cand fetele se bateau prin sferturile de finala? Asa au facut si cu Herta Muller, asa faceau pe vremuri cu gimnastele care se intorceau cu valize de aur de la olimpiade sau cu "generatia de aur" care murea pe iarba ca sa nu faca de cacat tara asta. Nimeni nu dadea doi bani pe ei pana cand erau la un pas de performanta. Atunci, brusc, toata romania ii sustinea si Dumnezeu era roman. Si, de cele mai multe ori, atunci pierdeau. Cred ca poporul asta e piaza-rea.

Dar tara asta merita sa fie facuta de cacat. Tara asta merita saracie, merita drumuri proaste, merita supermarketuri scumpe, merita pensii minuscule, spitale infecte cu doctori criminali, profesori indiferenti in scoli darapanate. Tara asta merita toate rahaturile de care are parte.

Pentru ca atunci cand fetele astea isi sacrificau tineretea ca sa faca performanta, romanii nu voiau sa auda decat de Becali, Simona Sensual, Mircea Badea si Oreste, Adelina dansatoarea pulii de la Ibiza, Bianca de plastic a lu' Bote partzarul care topaia in pula la printu' Cristea (ilustru fotbalist prin carciumi si discoteci), deputata supraponderala Teo Trandafir si toata gama de taraturi, imbecili, curve, cretini si ratati absoluti, adica fotbalisti, prezentatoare meteo, asistente de emisiune si vedete de plastilina.

Baga-ne-am pula, traim intr-o tara in care daca sugi pula cui trebuie, ajungi la televizor. O tara in care exista meseria de "asistenta la televizor". Voi va dati seama ca in tara asta sunt vedete niste bagaboante care pun pizda la bataie ca sa stea 3 ore pe seara pe un scaun si sa zambeasca intr-un studio in care un semianalfabet (gen Capatos) vorbeste despre nimic? Voi va dati seama ca femeile de genul asta sunt celebre, sunt admirate si invidiate de adolescente, au privilegii, li se iau interviuri astfel incat toti sa aiba sansa sa se impartaseasca de la izvorul intelepciunii lor si sunt tratate ca niste mari doamne de fel de fel de putoi mirositori de pizda?

Si asta in timp ce Adina Meirosu joaca in finala Champions League la handbal fiind insarcinata cu gemeni. BAAAA! Femeia joaca handbal si se sacrifica pe teren fiind GRAVIDA! CU GEMENI! Cine o admira si o respecta pe femeia asta? Cate adolescente vor sa fie "Adina Meirosu" cand se fac mari si cate sunt exmatriculate pentru ca danseaza in tatele goale in clasa incercand sa grabeasca pasul spre statutul de "Fata de la pagina 5"?

Si acum vin niste gaozari sa spuna ca sacrificiul Adinei este sacrificiul tuturor romanilor, ca efortul ei il reflecta pe al nostru? 20 de milioane de romani pusi cap la cap nu fac nici cat o flegma a Adinei Meirosu. Suntem o gloata amestecata de tigani, derbedei si curve care iau o pauza de la manele cat sa bage o shaorma cu de toate, care cumpara carti numai daca sunt date cadou cu un ziar, care fac un rating enorm unui serial despre o satra de tigani in timp ce fac apologia diferentei dintre romani si romii care ne fac tara de ras in Italia si Spania.

Suntem o natie de ipocriti si de labagii, indiferenti la lucrurile importante, dar complet absorbiti de barfe si curvasareala ieftina. O natie de inconstienti care, in mijlocul crizei, cheltuiesc dublu fata de alti ani pe mancare proasta si haine de cacat cu logo-ul la vedere, iar apoi se plang ca taie statul lefurile si pensiile. O turma de cretini care ar face piftie din urechi de grifon (azi la teve Viorel Gaita cred il intreba pe un handicapat ce i se pare lui mai folositor la un grifon crescut pe langa casa, iar ala a zis ca urechile, ca sa faca piftie din ele - deci da :|).

Da, sunt pe deplin constient ca peste tot in lume exista idioti si peste tot in lume societatea tinde sa se tabloidizeze. Dar, in acelasi timp, daca o sa va uitati pe niste tabloide din UK o sa vedeti ca acolo vedetele de carton nu sunt prezentate ca niste dumnezei si nu sunt linse in cur si urcate pe niste piedestale enorme ca sa aiba prostimea ce admira. Mai degraba sunt facute de cacat si aratate cu degetul pentru imbecilitatea si impostura lor. Ceea ce la noi nu se intampla niciodata.

Motiv pentru care, va anunt cu mare bucurie ca am luat decizia finala de a pleca din Romania cat de curand o sa fie convenabil. Da, o sa fiu unul dintre acei "dobitoci" care uita de unde au plecat si se pisa retrospectiv pe tara lor de cacat. Si sa mor daca o sa-mi para rau vreo secunda.

Stilul Cosmo

M-am trezit de pe urma jumatatii mele mai bune cu una bucata revist Glamour la domiciliu. Asta ca pretext. In consecinta, la drum de seara (cand nu-ti intra pijamaua-n cur ca o arzi in curu' gol prin casa) m-am asezat pe buda in compania revistului respectiv ca sa mai bag o leaca de research despre cum (nu) gandeste sexul moale. Si ce-am descoperit? O pizda de 32 de ani (!) povesteste cu mandrie cum si-a depistat ea gagiul ca o insela - ea e de meserie politehnizda, mai egzact inginera de sistem ("spre marele lui ghinion", se lauda vaca cu cabina respectiva), el e de meserie pulifrici inselator, asa ca ea i-a hackuit contul de e-mail si a citit vomele libidinoase cu care flacaul respectiv incerca sa combine alta proasta.

Poate nu vi se pare nimic ciudat. O s-o mai zic o data, ca sa intelegeti. Ea SE LAUDA cu faptul ca a dus-o capul sa-i sparga aluia contul de e-mail si asa a descoperit ca ala o insela. Ea ERA MANDRA de ce mare cacat realizase ea, de faptul ca era dasteapta si o dusese capul sa sparga un cont de e-mail. Ea SE FALEA CU OSTENTATIE (mai ceva decat se faleste o pizdipoanca de plastic fosforescent cu fake-ul ei Vuitton de care e plin orasul) cu faptul ca il prinsese pe fraier in acest mod extrem de inteligent si original si incerca din rasputeri sa ne transmita noua, cititorilor de ocazie, ca nu suntem niciodata la adapost de inteligenta si curiozitatea virtuoasa si dibace a unei muieri suspicioase.

Nu ca m-am revoltat de aceasta mostra odioasa de imbecilitate ostentativa, marketata si servita direct pe tava domnisoarelor culte in cap care citesc in reviste glossy despre cum e sa fii o doamna si despre cum e sa fii o diva. Nu m-am revoltat, mi s-a rupt fix pula. Dar mi s-a parut cumva trist ca vaca respectiva nu s-a gandit nicio secunda ca poate FIX DE-AIA o insela baiatul ala - pentru ca era o paranoica isterica pretins inteligenta, care in loc sa-si foloseasca IQ-ul enorm (probabil la fel de mare ca rangul astral) sa gaseasca modalitatea optima de a se face frumoasa pentru baiatul ala si (eventual) de a-i suge pula, si-l folosea ca sa-i sparga mail-ul sa vada cu cine flirteaza gaozarul.

Fetelor, nu va mai plimbati sambata seara cu masina prin fata blocului iubitului vostru ca sa verificati daca intr-adevar e acasa la poker cu baietii. Nu mai dati 300 de sms-uri in care il intrebati unde e, ce face si cu cine o arde. Nu mai faceti lucruri imbecile ca sa "preveniti" o eventuala calcatura pe de laturi. Pentru ca n-o s-o preveniti. Ba dimpotriva, daca pana atunci erati simpatice, futabile si poate chiar iubibile, daca incepeti s-o ardeti pe din astea, cel mai probabil orice barbat normal se va scarbi fantastic si se va simti aproape obligat sa va dea o mare muie si sa se duca la alta. Asta doar asa, a useful piece of advice pentru toate pizdele care spun despre reviste gen Glamour ca sunt "Biblii", "geniale" sau "BFF-ul meu".

Revistele astea promoveaza imbecilitati crunte de genul asta pentru ca emintentele cenusii din departamentul de marketing nu-si doresc ca voi sa fiti fericite si sa aveti un iubit cu care sa iesiti la film, la cumparaturi si cu care sa va futeti. Isi doresc ca voi sa fiti singure, sa va simtiti de cacat si sa stati in casa bocind, mancand ciocolata si citindu-le cacaturile de articole. Asa ca incetati in pula mea sa traiti viata in "stilul Cosmo" si epilati-va. Se merita.

P.S. nu uitati de blog notes-ul cu bodegile, weekendul asta am bagat despre niste o bodega pizdoasa in care se merita sa fie dragoste si divertisment, precum si despre niste o bodega de cacat in care sugestia redactiei e sa nu calcati vreodata decat poate daca viata voastra sexuala atarna in mod decisiv de prezenta voastra la o masa in clubul respectiv.

The Omnivore's Dilemma

Mi-am mai facut un blog notes. O sa scriu despre carciumi in care imi las zilele, noptile si/sau banii. Pentru ca n-ar avea niciun sens sa fac un blog despre drept, despre femei e asta, iar altceva nu fac cu viata mea.

Ingioi!

Unde sa ne mai ascundem cand fugim de noi?

Cand iti construiesti o viata rafinand si perfectionand modul in care ii minti pe cei din jur, e frustrant sa depasesti momentul si sa ajungi sa spui ceva adevarat. Nu te crede nimeni. Esti baiatul care-a strigat "lupu la usa".

Nopti pierdute, zile cu trepte si soare, bautura, pizde, multe au fost adevarate, inca si mai multe nu. Cand tragi linie si-aduni esti o suma de cacaturi d-alea bune si cacaturi d-alea proaste. Daca ai noroc, sunt mai multe alea bune. Daca nu, nu. Esential e ca, oricat te-ai bate cu pumnii in piept ca esti un duomn, ca ai prioritati sau ca cunosti cacaturi, pana la urma tot ajungi in punctul in care nu dai niciun cacat pe statut social, bani, valuare sau toale cata vreme n-ai pe nimeni care sa te tina de mana. Sau de cap. Sau de vorba.

Si-atunci incepi sa incerci sa dovedesti chestii. Proasta idee. Nu, n-o sa-ti creasca al treilea coi daca ajungi in patru labe acasa in fiecare duminica dimineata. Nu, n-o sa muara toate pizdele dupe tine daca ai limba infipta pana la umeri in curul lor si nu mai vezi nimic in jurul tau. N-ai ce sa faci, aprinzi o tigara, te scuturi si-ti vezi de treaba. Nu-i niciun raspuns corect la intrebarea asta, e o grila a dracului de deschisa. Un principiu sanatos e ca orice vis devine realitate daca esti tampit. Sau ca dragostea trece prin stomac doar daca ai pula mare. Dar pana la urma, cand cacatul loveste ventilatorul, cu totii o sa ramanem mouth helmet cu ochii pe aparat.

Asa ca da, e mai bine sa nu-ti planifici tot restul vietii la 23 de ani, e bine sa te feresti sa pui etichete si e bine sa eviti sa-ti iei angajamente in care stii ca e posibil sa-ti bagi pula. Prea multa lume zice "te iubesc" si "jos chilotii" in aceeasi fraza. Prea multa lume se fereste s-o spuna p-aia dreapta din cauza "presiunii sociale". Prea multa lume inventeaza probleme acolo unde nu exista si concepte complicate ca sa-si justifice ratarile.

Dar zambiti, in pulamea, fiul risipitor are intotdeauna bunul obicei de a se intoarce.

Autoharp

Fiecare dintre baieti si-a gasit la un moment dat o jumatate mai buna. Au crescut, s-au maturizat, s-au indragostit si au iesit din viata mea la fel de repede cum au intrat. Duse sunt noptile in care, inainte de 12, stiam deja cum le cheama pe toate gagicile din carciuma si nu ne mai ramanea decat sa alegem. Duse sunt diminetile in care ne tineam de cap la buda, pe rand, ca sa nu ne murdarim tricourile.

you are my autoharp
I push every button on your body
I push the a minor, the e flat, the f major
and especially the c sharp 7

T. si-a dorit toata viata lui o femeie pe care sa nu simta nevoia s-o minta. Nu neaparat o fata atat de draguta si cinstita si finuta incat sa-i fie lui rusine sa-i vanda nesimtiri de-alea colosale, il cam durea-n pula pe el de fazele astea, ci una pe care sa simta el ca n-are rost s-o minta. Ca n-are nimic de castigat daca se ascunde de ea sau daca ii tranteste cate-o mitocanie gen esti cea mai frumoasa fata din lume. Si-a gasit-o. A agatat-o testand tot o minciuna, evident. Gagica s-a uitat plictisita la el, i-a zis scurt "mananci cacat" si l-a invitat mai bine sa bea o bere cu ea decat sa fure curent aiurea. T. s-a indragostit pe loc si-asa a ramas.

You are my autoharp
I play every string in your mind
and even when I play them very loud
they keep in tune
but how will they sound soon

Prin liceu cred, B. zicea ca femeia visurilor lui e aia pe care nu-si doreste s-o futa ci primeste chestia asta, adica fututul, ca pe o surpriza placuta. Voia o femeie cu care sa poata sa vorbeasca oricand despre orice, care sa aiba rabdare cu toate cretinismele lui, care, eventual, sa rada la glumele lui handicapate. Si fututul sa fie asa, ca o imbratisare imbunatatita, uite, stam, ne uitam la stele, ne tinem de mana, ne luam in brate si hop! am alunecat la tine-n pizda si a fost bine. A gasit o femeie care sa-l excite din toate celelalte puncte de vedere. N-a construit scenarii cu ea, n-a cautat pretexte, iar atunci cand s-a intamplat, mi-a zis ca a fost cel mai misto futai din viata lui.

You are my autoharp
I bought you in a pawnshop in virginia
you were cheap but in good condition
longing for someone to take you on an exotic trip

V. cred ca si-a dorit una ochelarista. N-a avut niciodata aspiratii fantastice, asa ca n-a fost greu sa-si gaseasca o ochelarista draguta pe care s-o iubeasca. Cand a reusit s-o convinga sa nu-si scoata ochelarii cand o fute, a fost al doilea revelion pentru el pe anul ala. Ne-a sunat pe toti sa se laude. Fericirea e in lucrurile marunte. Cred ca o chema Raluca, probabil pana in ziua de azi e singura Raluca pe care o cunosc care nu e o curva penala. V. e fericit, Raluca e fericita, la vara ma duc la nunta.

You are my autoharp
I carried you all over the world
in my hard case called the heart
you're the reason for my blood to keep running
through my veins every album again

Multi barbati cumsecade au fost lasati pe drumuri de o femeie. Golanii astia se pare ca nu se numara printre ei. Eu nu-mi doresc nici sa nu vreau s-o mint, nici sa nu vreau s-o fut, nici sa poarte ochelari. Baga-ne-am pula-n ele de duble negatii. O vreau pe ea. Pe ea care stie c-o s-o mint, dar nu ca sa ma ascund de ea, ci ca sa ne ascund pe noi de cacaturile din jur. Pe ea care stie ca vreau s-o fut pentru ca, uneori, florile si cadourile nu sunt de-ajuns ca sa priceapa ca ma ia cu ameteli de fiecare data cand o vad si ca nu respir nici macar o data fara sa ma gandesc la ea. Pe ea care ma vede venind de la departare si stie sa ma astepte. O sa ma urasti, frumoaso, dar inainte de asta o sa ma iubesti de-o sa te caci pe tine.

Meat is murder. Tasty, tasty murder.

Vorbeam adineauri cu un prieten care-mi povestea ca a descoperit pe un cd poze cu noi dintr-o bodega prin care ne pierdeam noptile prin anul 1 sau anul 2 de facultate. Bine, e impropriu spus bodega, de fapt era un templu, iar noptile de-acolo au reprezentat multa vreme un etalon de divertisment, betivaneala, depravare si halucinatii. Etalon pe care n-am reusit sa-l updatez decat primavara trecuta intr-o sufragerie. Dar divagam.

Ideea era ca a gasit omul niste sute de poze cu niste zeci de oameni dintre care nu ne amintim decat de foarte putini. Multi baieti cu care am baut, multe fete cu care ne-am iubit si totusi am ajuns sa-i numaram pe degete pe cei care sunt inca prezenti in vietile noastre. Nu stiu daca-i trist sau haios sau nicicum, e o constatare.

Si din poza in poza am ajuns si la una cu fostele noastre prietene de-atunci. Dupa multe minute de eforturi sustinute, ne-am amintit numele. Dar primele chestii care ne-au venit in minte clar si raspicat in prima fractiune de secunda au fost ca prietenei lui ii placea in fund, avea tatele naspa si se epila jos in forma de fulger, iar prietena mea avea tate misto, ura din tot sufletul sexul anal si se vopsea jos in diverse culori demente gen ciclam. Si avea un cercel, dar nu reusesc sa-mi aduc aminte daca in limba sau in sfarc.

Acum tot incerc sa-mi dau seama daca e bine sau rau ca avem dificultati sa ne amintim numele lor, dar ne vine usor sa rememoram experientele sexuale denaturate. Probabil ca muierea care-a zis ca barbatii e toti niste porci a avut si ea rezonul ei. Pe de alta parte, m-a incercat si-o oarecare nostalgie. Cu sau fara memoria numelor, am memoria momentelor. Si au fost momente misto. Si cu fetele alea, si cu baietii aia, si cu locul ala. Vremuri bune. Cacat d-ala bun.

Asa ca acum stau si ma gandesc pana la urma cat e de gresit sa nu-ti aduci aminte numele unei gagici, ci tatele ei misto. Sau coafura pubiana. E mai bine decat nimic. Si cu siguranta are mai multa personalitate chestia asta decat un nume pe care-l poarta milioane de alte pizde.

Dar mai important decat asta, ma tot gandesc la faptul ca o colega vegetariana are colesterolul mare. Ceafa de porc?

Doar o vorba

Ultimele cateva zile mi-au lasat un gust amar. N-ar avea sens sa ma apuc sa sintetizez in cuvinte un lighean de angoase, a facut-o deja un prieten (da, coaie, tu stii ca te iubesc si ca inca inseamna ceva pentru mine cuvantul asta) mai bine decat as putea spera vreodata s-o fac eu.

Asist la bagatelizarea unor notiuni precum prietenia si dragostea. Si la prohodul altruismului si omeniei. E sezonul in care rodesc (si ce fructe mari!) minciuna, egoismul, invidia, mandria, iubirea de arginti, hotia, lacomia, desfranarea, lenea, mânia si, mai ales, prostia. Spectacolul lumii e unul grotesc, iar curcubeiele si fluturasii de regula ma lasa rece. Daca ai fluturi in stomac, inseamna ca ai mancat larve.

Dar am vazut in seara asa o raza de lumina. Poate in mod surprinzator, intr-o femeie (fata, de fapt, cum a avut ea grija sa ma corecteze). Inainte sa fiti infideli si sa ma acuzati de fustangeala in forma avansata, ganditi-va cand am vorbit eu ultima oara cu admiratie despre o "reprezentanta a sexului frumos". Aha, exact, nici eu nu-mi amintesc. Mi-e prea rusine sa murdaresc chestia asta cu vreun gand sau vreun comentariu obraznic. Ideea e ca se poate. Ca exista. Si ca nu tot ce vine din urma e urat, murdar si pervers. Mi-a spus ca sunt negativist. Frumoaso, cata vreme exista macar o femeie diferita de "toate celelalte", o sa imi permit luxul de a ramane un optimist incurabil.

The purpose of meaning sau de ce pizda nu stie carte

Sa luam un exemplu de lucru. El si ea intr-o relatie de cateva luni. El munceste mult, ea o freaca mult, la un moment dat decalajul temporar dublat de oboseala lui si nevoia ei obsesiva de atentie, tandrete si lugu-lugu duc la un impas. Incearca ei sa-l depaseasca din vorbe, dar unde nu e loc de fapte, in mod inevitabil cacatul bun va deveni cacat prost si, spre bucuria apostolilor apocalipsei, sfarsitul se apropie.

El se gandeste: "Femeile vin si pleaca. Relatiile merg pana cand nu mai merg. Si atunci incepi sa te gandesti ca esti prea tanar ca sa faci compromisuri, sa te multumesti cu ceea ce primesti, sa te sacrifici pentru confortul femeii de langa tine. Nu e vorba de egoism, e vorba de pragmatism. N-ai de ce sa accepti altceva decat iti doresti. N-ai obligatii, n-ai guri de hranit. E bine cat e bine, dupa care nu mai e bine, asa ca iti faci frumos bagajul si incerci sa te retragi discret din viata femeii fara sa faci mizerie, fara sa strici, fara sa deranjezi. Cred ca numai barbatii carora le pasa o baga pe-aia cu "it's not you, it's me". Pana la urma, cui foloseste sa-ti versi tu nemultumirile si frustrarile? Daca nu mai e bine, te pup, la revedere, tinem legatura, poate ne mai scapam cate-un sms de Craciun."

Ea se gandeste: "...".

Ca sa fim rigurosi egzacti, deci, ea NU se gandeste. La nimic.

In tot scenariul asta, lucrurile par asezate, decente, infasurate intr-un calm domestic si o civilizatie pe care ar trebui s-o aiba toata lumea. Normal e sa ne luam ramas bun fara urlete si fara injuraturi. Normal, stimate pizde, e sa nu fiti disperate, sa nu fiti isterice, sa intelegeti de la prima fraza ca urmeaza ca el sa puna punct, sa acceptati chestia asta ca atare si sa va purtati in pula mea ca niste doamne.

Nasol e cand dai de cate-o doamna care e numai lapte si miere pana cand, desi incerci sa fii dragut, sa fii atent sa nu spui cacaturi care nu-s adevarate doar ca s-o faci sa sufere, in fine, sa fii cumva elegant intr-un moment destul de inelegant, totusi trebuie sa i-o spui p-aia dreapta - s-a terminat. Moment in care, femeia incepe sa urle, sa te faca de tot cacatul, sa te acuze de toate tampeniile despre care n-a suflat o vorba niciodata pana atunci. La modul "ba p-a ma-tii" sau, dat fiind ca e o chestie atat de relevanta pentru orgoliul oricarei pizde, "ba nu, EU te parasesc pe tine".

Tie ti se rupe filmul din primele 5 secunde. Lasi telefonul pe masa, o auzi urland in timp ce iti aprinzi o tigara si iti torni un pahar de vodca, auzi tot veninul varsandu-se, auzi ca n-ai facut, ca n-ai dres, ca nu esti in stare, ca nu meriti, ca nu O meriti. In fine, auzi toate mizeriile care probabil ii dau ei sentimentul ca ea si-a dorit foarte mult victoria, dar tu ai puta mica, ergo esti un incompetent si ea n-are de ce sa se simta in vreun fel vinovata pentru esecul relatiei respective. E o chestie de psihologie a pizdei pe care n-am reusit niciodata s-o inteleg. De ce ai vrea sa transformi intr-un cacat sinistru ceva ce are totusi potentialul de a ramane o amintire placuta?

In fine, o jumatate de ora de agonie, trei tigari si 2 pahare de vodca mai tarziu, te anunta ca ea a incheiat aceasta relatie profund dezamagita de tine. Desi tu incercasesi sa eviti o discutie la telefon pe un astfel de subiect, considerand ca femeia merita macar o discutie fata in fata. Desi tu incercasesi sa fii dragut, sa iei vina asupra ta si sa lasi loc de buna ziua. Desi, pana la urma, initiativa despartirii era a ta, iata cum, totusi, femeia o suceste si o invarteste si pana la urma ea iti da tie pula, nu invers. O folosi cuiva cretinismul asta?

Si de parca asta nu era de ajuns, lucrurile incep sa devina si mai penibile. Primesti SMS-uri in care femeia te anunta ca o sa-ti faca o vizita sa-ti lase cadoul de Valentine's Day in cutia postala. Da' tu nu o sa stii la ce ora o sa vina ea sa-l lase acolo. Da' tu o sa stii ca vine in seara respectiva, nu in alta seara, doar ca n-o sa stii exact cand. Da' tu sa nu-ti faci vreo iluzie ca o sa dai nas in nas cu ea, ca are ea grija sa te evite. Da' de ce? Care pula mea e sensul sa daruiesti ceva unei persoane pe care cu mai putin de 24 de ore inainte o faceai de tot cacatul si o acuzai de toate cele? Si, mai important, cum pula mea sa faci un cadou de Valentine's Day unei persoane careia i-ai spus ca o urasti? Logica pizdelor nu exista.

Concluzia nu poate fi decat una singura: nu exista nicio concluzie. Uneori se intampla cacaturi. Uneori supralicitezi atunci cand suspectezi o femeie de ratiune, decenta sau demnitate. Uneori El o sa-si ia muie indiferent cum o sa procedeze pentru ca, din punctul Ei de vedere, ar trebui sa fie fericit, multumit cu tot ce a primit, asa ca nu-i ramane decat sa fie pregatit sa transforme visele si sperantele ei in realitate. Happy Valentine's Day in pula mea.

What do you want?

I want a pony.
What kind of pony?
A pony to ride.

Te insori. La douazeci, la treizeci, la cat considera ma-ta, prietena ta sau societatea ca e bine. Nu conteaza. Important e ca te insori, ca asa e crestineste, sa dai muie cu inelul pe deget. Din vorba in vorba, faceti un copil. O fata. Tu muncesti din ce in ce mai mult ca sa tii acasa doua muieri. Fiica-ta creste. Primul cuvant pe care o sa-l spuna e "mama", deci ia pula anticipat. Al doilea e "caca". Cam astea sunt prioritatile ei. Nu, nu te numeri printre ele. Incepe sa mearga, sa citeasca, sa scrie, merge la gradi, apoi la scoala. Apoi la liceu. Ai belit pula. O sa cunoasca un fatalau de care o sa prinda drag. Poate o sa scrie in jurnal despre el. O sa se isterizeze cand o sa te prinda citindu-i jurnalul. O sa te injure (in gand, daca ai noroc) cand o sa-i interzici sa se duca la discoteca cu fatalaul. O sa isi lase hormonii sa umble liberi si intr-o zi, cand tu o sa fii plecat din oras cu treaba, iar ma-sa o sa fie pe undeva pe la coafor/spa/masaj/amant, o sa-l aduca pe fatalau acasa si o sa se futa cu el. Da, exact, fatalaul o sa-ti futa fata. De mai multe ori. Poate o sa-i dea si muie, poate o sa i-o bage si-n cur. Poate o sa fie cu catuse si bice, cum visai si tu cand erai tanar. Dar cel mai distractiv e ca tu nici n-o sa stii ca ea se zbantuie in pula in veceul unei carciumi dubioase in timp ce vorbeste cu tine la telefon si-ti spune ca iar n-a venit profu' de mate la ora si s-a dus si ea cu colegele la un ceai.

I want the sunset.
You can't have the sunset.
Then I want a Corvette.

Se ia acelasi scenariu de mai sus, cu urmatoarele modificari: ai un baiat. Si asta te injura, si pentru asta tre' sa muncesti extra ca sa-i bagi o chifla-n burta si, in general, si asta e la fel de infect ca si fiica-ta imaginara de mai sus. Diferenta avantajoasa pentru tine ar fi ca p-asta nu ti-l fute nimeni. Teoretic. Ai planuri mari pentru el, il visezi doctor, avocat sau ceva de isprava. Sa mearga sa studieze in strainatate, sa faca doctoratul pana la 30 de ani, sa aiba bani, sa moara pizdele dupa el, sa fie un domn. Sa fie cam tot ce n-ai fost tu la vremea ta. Cel mai distractiv e sa te vedem cu totii cum o sa reactionezi cand ti-l prezinta pe iubitul lui Marcel, un moldovean stirb cu pamant sub unghii pe care fii-tu il considera un "baiat deosebit, care ma intelege si ma sprijina si pe care il iubesc". Si da, in scenariul asta, fii-tu o ia, n-o da. L-ai sters la cur cand era mic ca sa aiba Marcel un locsor curat in care sa-si clateasca pula.

Ideea e ca si tu, ca orice om, iti doresti cacaturi. Vrei sa fie bine pentru tine si pentru toti ai tai. Degeaba. N-o sa fie. Indiferent cat te-ai chinui, cat suflet ai pune si cat te-ai stradui sa mearga treaba asa cum trebuie, pana la urma ceva o sa iasa nasol. Asteptarile iti vor fi inselate. Oamenii din jur vor da mai putin decat speri tu. Cu cat te obisnuiesti mai repede cu asta, cu atat o sa te distrezi mai bine. De toti banii tai.