Femeia perfecta

Am tot citit in ultima vreme pe o gramada de bloguri apartinand unor diverse si prea dubioase mimoze despre cum ar trebui sa fie barbatul ideal. Despre cum ar trebui sa fie un licentiat frumos si destept, cultivat, educat si manierat, posesor de masina si/sau apartament, eventual de job remunerat adecvat, amator de distractii elegante in locuri selecte si alte asemenea cacaturi pe care toate proastele le spun despre barbatul ala pe care il asteapta sa vina sa le futa si el, magarul, se lasa asteptat. Aceleasi raspunsuri peste tot, aceleasi viziuni si teorii stereotipe pe care le citesc de cand eram copil la pagina cu matrimoniale, aceleasi enormitati propagate de aceleasi muieri care seara, in pat, viseaza la o pula lunga si groasa, la o limba priceputa, la un deget jucaus, la un futai adevarat ca in paleolitic. Iertati exprimarea, dar pizda uda si barbatul manierat n-au facut niciodata casa buna impreuna.

Ca atare, m-am gandit sa scriu despre cum vad eu femeia ideala. Femeia perfecta e o coala alba de hartie pe care as putea sa incep eu sa desenez ceva dupa chipul si asemanarea mea. Femeia perfecta e o bucata de lut pe care o umezesc si incep s-o modelez dupa cum poftesc eu.

Mai intai i-as face ochi negri si rai ca iadul, o privire care sa taie prin cutii de cola cum taie cutitele de la teleshopping. Pe urma i-as face plete negre ca noaptea care sa fluture incontinuu chiar si cand nu bate vantul si din ele sa zboare matreata si paduchii in toate directiile. I-as mai face si un nas ascutit care sa se asorteze cu buzele subtiri de zgripturoaica si probabil ca s-ar zari si cateva fire de par lungi si negre in fiecare nara, care s-ar zbate isterice de fiecare data cand femeia perfecta s-ar enerva si ar fornai ca o iapa flamanda. Dintii ar trebui sa fie galbeni de la fumat, cariati ca s-o doara si s-o inraiasca, rari ca sa fie originala si, daca se poate, piliti ca sa para ascutiti si sa ma usture putin cand si-i infige in carnea mea. Sa zicem c-o sa-i facem si cateva zbarcituri pe gat si o vena mai proeminenta la tampla stanga, ca sa se vada sangele pulsand, sa stim ca-i vie, ca tanjeste si ca vrea sa vaneze in seara asta. Coborand spre centrul de interes ar muritorului de rand, n-as vrea sa aiba tate ca sa n-aiba trecatorii la ce sa se zgaiasca atunci cand o duc la mall. Evident, n-ar avea nici sfarcuri. (da, Alex, degetele barbatilor sunt mai pizdoase decat sfarcurile femeilor pentru ca, in cazuri extreme, pot produce orgasme, ceea ce va doresc si voua). Par in jurul buricului? Da, multumesc, pentru ca ea ar sta mereu cu fata spre nord si toata lumea stie ca pe partea aia cresc muschii si lichenii la copaci. De unde rezulta ca ne bagam original pula-n Johnson's Baby Oil si optam pentru piele in varianta scoarta de conifer, placuta la atingere, tandra si, de ce nu?, stilata. Clitorisul sa-i fi fost taiat la nastere ca la femeile din triburile africane care sunt condamnate sa nu simta niciodata placere – conditie de recipient ambulant pentru sperma, care boceste cu sughituri sau se incovoaie sub grele lovituri de pumni si picioare cand nu ascute sabia masculului. Unghiile sa fie lungi, taioase si incovoiate ca de uliu, caci muierea mea tre’ sa aiba personalitate si sa aiba cu ce sa ma corecteze cand vin seara prea tarziu acasa.

Femeia ideala e nu rea, ci de-a dreptul haina, nu urata, ci de-a dreptul hidoasa, nu desteapta, ci de-a dreptul Hannibal Lecter, nu femeie, ci de-a dreptul succubus. Din pacate pentru mine si din fericire pentru restul umanitatii, femeia asta nu exista. Daca e hidoasa si rea, e probabil complexata, frustrata si proasta. Daca e geniala si demonica, e probabil Condoleezza Rice.